Nota redacției:
Al doilea material publicat de Libertatea prezintă informații despre opera Gabrielei Melinescu, așa cum solicitam în apelul nostru. Credem în continuare că primul material nu respectă dreptul la demnitate al scriitoarei Gabriela Melinescu, că încalcă normele etice și deontologice ale jurnalismului și că ar trebui retras.
În atenția:
Cotidianului Libertatea,
Coordonatorului editorial Cătălin Tolontan,
Redactorului-șef Iulian Enache,
Jurnalistei Florinela Iosip,
Fotografei Eli Driu,
Apel la decență!
Scrisoare deschisă
În data de 21 mai 2020 ați publicat articolul Marea iubire a lui Nichita Stănescu, poeta Gabriela Melinescu, stă într-un azil din Stockholm, izolată în fața Covid-19 și zăvorâtă în propria suferință (https://www.libertatea.ro/stiri/gabriela-melinescu-iubire-nichita-stanescu-azil-stockholm-3006404).
Modalitatea în care ați ales să prezentați personalitatea Gabrielei Melinescu încalcă dreptul acesteia la demnitate umană și îi aduce grave deservicii în modul în care este receptată de către publicul român.
Articolul publicat:
- Reprezintă un abuz: scriitoarea Gabriela Melinescu nu și-a putut exprima în nici un moment acordul sau dezacordul atât cu privire la materialul realizat, cât și cu privire la modalitatea în care a fost prezentată. Faptul că tutorele legal și-a dat acordul pentru publicarea materialului nu face acceptabil actul de a infantiliza o persoană, de a-i confisca reprezentarea publică și de a îi expune vulnerabilitatea.
- Încalcă grav demnitatea umană: Articolul acordă o largă atenție stării fragile de sănătate, condițiilor în care locuiește, în defavoarea prezentării contribuției scriitoarei la cultura română.
- Este sexist: încă din titlu, articolul o transformă pe scriitoarea Gabriela Melinescu într-un accesoriu, care ar fi demn de atenție doar prin asocierea cu un bărbat și prin prisma relației de iubire pe care a avut-o cu acesta. O consecință a acestei atitudini este că personalitatea scriitoarei și contribuția acesteia la cultura română sunt aruncate în derizoriu.
- Încalcă dreptul la intimitate – articolul prezintă în detaliu starea de suferință a unei persoane în vârstă, aducând în spațiul public aspecte ce țin de intimitatea unei persoane.
Din toate aceste motive, solicităm ziarului Libertatea, conducerii acestuia și jurnalistelor să își ceară scuze și să retragă articolul.
Am vrea să încheiem apelul nostru prin a sublinia contribuția la cultura română adusă de Gabriela Melinescu și a încuraja publicul român să îi citească cărțile.
Gabriela Melinescu este o scriitoare importantă a literaturii române contemporane. A debutat în 1965 cu volumul de poezii „Ceremonie de iarnă”. Este unul dintre reprezentanții primului val al generației ’60, alături de poeți ca Ana Blandiana, Marin Sorescu sau Ileana Mălăncioiu. Împreună cu ei, Gabriela Melinescu este responsabilă pentru reconectarea expresiei poetice autohtone la sursele modernismului literar interbelic, în care reflexivitatea limbajului se îndreaptă către reprezentarea conținuturilor psihice și spre o sintetizare a experienței personale prin intermediul abstracției literare.
A publicat numeroase volume de poezie: Ființele abstracte (1966), Interiorul legii (1968), Boala de origine divină (1970), Jurământul de sărăcie, castitate și supunere (1972), Împotriva celui drag (1975). După emigrarea în Suedia din 1975, va publica cinci volume de poezie și nouă de proză în suedeză, dintre care amintim: Zeul fecundității (1977), Lupii urcă în cer (1981), Omul pasăre (1991)
Pentru că și-a dorit a fi o punte între culturile suedeză și română, traduce în și din ambele limbi: Strindberg, Swedenborg, Katarina Frostenson, Birgitta Trotzig, Ileana Mălăncioiu, Nichita Stănescu, Mircea Eliade. Între 2003 și 2010 îi apar la editura Polirom mai multe volume din Jurnalul Suedez. Primește premiul Albert Bonniers Opera Omnia în 2001, premiul Nichita Stănescu al Academiei Române în 2002, Premiul Academiei Suedeze pentru introducerea literaturii suedeze în străinătate, iar în 2006, primește Premiul Național „Mihai Eminescu” Opera Omnia.
Pentru că noi credem că fiecare persoană are dreptul la propria reprezentare în public, încheiem apelul prin a-i da cuvântul scriitoarei Gabriela Melinescu.
Într-un interviu în care a fost întrebată despre ce înseamnă „conștiința datoriei”, Gabriela Melinescu răspunde „Să fii moral, să nu fii sedus de vreun avantaj cât mai mic. Și să fii cât mai activ, în sensul că nu poți să nu trăiești cu timpul tău. Avem datoria să fim deschiși și cinstiți (…)”.
Semnatari:
Andrei Anastasescu, traducător
Ramona Băluțescu, jurnalistă și scriitoare
Oana Boca Stănescu, Fondator, Managing Director la Headsome Communication
Șerban Cionoff
Cosmin Ciotloș, critic literar, lector doctor la Facultatea de Litere, Universitatea din București
Mariana Codruț, poetă
Dumitru Augustin Doman, critic literar
Cezar Gheorghe, critic literar, Lector doctor, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea din București
Anastasia Gavrilovici, poetă
Vasile Gârneț, poet, directorul revistei Contrafort
Andrei Gorzo, critic de film, Conferențiar universitar UNATC
Florin Hălălău, poet
Daniela Hendea, poetă, redactor Prăvălia Culturală
Cristina Hermeziu, jurnalistă și scriitoare
Emanuela Ignățoiu-Sora, co-fondatoare Romanian Literature Now
Daniela Ionescu, traducătoare
Elena Kieken
Claudiu Komartin, poet
Christine Leșcu, jurnalistă
Ana Lungu, regizoare
Alexandra Medaru, scriitoare
Laura Mesina, Conferențiar Univ. Dr., Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea din București
Adina Mocanu, traducătoare
Ioana Nicolaie, scriitoare
Ovidiu Nimigean, scriitor
Cosmin Perța, scriitor
Alina Purcaru, poetă și critic literar
Radu Părpăuță, prozator
Corina Sabău, scriitoare
Octavian Soviany, scriitor
Cecilia Ștefănescu, scriitoare
Maria-Denise Theodoru, jurnalistă
Alexandra Turcu, scriitoare
Oana Ursache
Radu Vancu, scriitor
Miruna Vlada, scriitoare, lector doctor SNSPA